#Firstporno & Antologia prozei erotice feminine din România

Dacă tot nu mă prinde somnul și stau pe FB, dau de o postare a lui Marius Chivu care ne invită să cumpăram, la reducere, antologia cu primul meu porno. Prețul e bun, n-am ce spune! Faza m-a făcut să-mi amintesc de un episod complet uitat. Mi-am dat, așadar, seama că și în viața mea a existat, o, da! un prim film porno. 👀

Povestea a avut loc în iarna anului 1988. Eram studentă în anul întâi la istorie, locuiam în căminul 12 al facultății, pe Vinogradnaia, vizavi de PO, secția de pregătire a studenților străini *, fix lângă ospătăria ,,Drujba ”. Nu țin minte cu cine, în ce eram îmbrăcată sau alte detalii nesemnificative. În schimb, țin foarte bine minte încăperea.  La etaj, în fapt de seară, într-un mic depozit-debara, printre lăzi și cutii cu produse, era instalat un televizor cu video, iar în fața lui erau înșirate cu multă pricepere scaunele.  În câteva minute, spațiul era invadat de studenți tineri, dornici de cunoaștere și de senzații noi, bineînțeles, tari. Toată plăcerea costa o rublă. Bursa era 60, așa că, pentru 60 de filme, banii îmi puteau ajunge, fără probleme, fără rest.
Eu nu prea le aveam cu porno și nici măcar cu erotica. Veneam dintr-un sat de pe malul Nistrului, dintr-o școală în care taică-meu era director, iar mama dirigintă. Deci, nimic de genul acesta, nimic, nici măcar vreo înjurătură auzită la colegi, poate doar, accidental, la sătenii abțiguiți. Unica idee legată cumva despre ceea ce am numi porno era o întâmplare povestită de sora mea care, dăduse, oarecum întâmplător, la fermă, de șeful fermei, aflată într-o ipostază foarte fierbinte, ba chiar aș putea spune de-a dreptul incendiară cu amanta dumisale. Soră-mea se dusese să întrebe de niște femei de prin preajmă de unde poate face rost de o cană cu apă și alea, pentru că nu aveau chiar toate țiglele pe casă (altfel, nu-mi explic), dar mai ales pentru a le juca o festă amorezilor, au trimis-o fix unde  erau ăia cu dragostea și unde i-a surprins bietul copil fix când le era lumea mai dragă.

Cam astea erau închipuirile mele despre porno, foarte vagi, cețoase și acoperite deasupra cu paie. Dar, odată cu studenția, paiele au început să cadă, unul câte unul și primul vânt al schimbării a fost marcat de filmulețele demonstrate de micii afaceriști ai momentului care și-au găsit culcuș în obscurul, dar mult promițătorul depozit al ospătăriei studențești, în care intelectualii în devenire își lichidau breșele de cultură generală.

Și stăteam eu frumușel, alături de colegele mele de facultate, privind aceleași imagini dubioase, cu niște organe masculine pe post de crenvurști etalate pe niște farfurii, (cred că era un film porno de o calitate îndoielnică). Ne gândeam dacă să o zbughim pe ușă afară sau să răbdăm stoic până la sfârșit, să nu ne facem de râs. Și așa, într-unul dintre  momentele alea semi jenante/semi interesante, se deschide larg ușa, din coridor intră un șuvoi puternic de lumină, iar în pragul ușii apare verișorul meu de-al doilea, Nicu, finul părinților, Dumnezeu să îl ierte. Ducea o ladă mare în fața pieptului. Habar n-aveam că se ocupa de aprovizionarea cantinei „Drujba”, că nu locuia la Chișinău, ci într-un orășel din apropiere.) Ei, și unde aruncă el o privire peste scaunele alea pe care stăteam înghesuiți și puțin stingheriți, mă zărește și zice: „O, salut, Diana! Ce mai faci?”

Iată așa n-am scăpat nici la studenție de ochiul de veghe. Dar nici nu cred că Nicu a spus ceva, cuiva, că n-am auzit, după, nicio vorbă, nicio glumă de la nimeni, nici măcar de la el.

Cărți cu porno de la noi de la editură n-am să vă recomand, dar vă recomand o antologie cu proză erotică.

• 

In the mood for love. Antologia prozei erotice feminine din România